Pentru emiterea corecta a sunetului afectat, centrarea atentiei va fi facuta catre etapele intermediare si de suport, iar dupa obtinerea sunetului pe cele de consolidare si automatizare a sunetului. Iata schematic pasii ce sunt urmati in cabinetele logopedice pentru difunctionalitatile dislalice.
TERAPIA LOGOPEDICA PENTRU DISLALII CUPRINDE:
TERAPIA CU CARACTER GENERAL
educarea miscarilor articulatorii.
exercitii generale.
exercitii pentru dezvoltarii mobilitatii aparatului fono-articulator.
exercitii de mobilitate a maxilarelor.
exercitii de mobilitate pentru limba.
exercitii pentru buze si obraji.
exercitii pentru valul palatin.
educarea respiratiei
dezvoltarea respiratiei nonverbale
dezvoltarea respiratiei verbale
dezvoltarea auzului fonematic
TERAPIA SPECIFICA
emiterea sunetului
demonstratie articulatorie
analiza miscarilor articulatorii in oglinda.
sinteza miscarilor articulatorii.
articularea cu voce soptita.
articularea cu voce normala.
articularea in fata oglinzii impreuna cu logopedul.
articularea in fata oglinzii singur.
exercitiul
articularea sunetului impreuna cu vocale
articularea sunetului in silabe
articularea sunetului in logatomi
articularea sunetului in cuvinte
articularea sunetului in propozitii
comparatia
sonora
grafica
sonora si grafica
derivarea sunetului
din sunete apropiate ca mod si loc de articulare
din sunetele care apar primele in ontogeneza
consolidarea sunetului
exercitiul
analiza fonematica.
diferentiere motrica kinestezica.
diferentierea sunetului nou de sunete din grupe mai indepartate.
diferentierea sunetului de sunete asemanatoare.
analiza si diferentiere grafica.
comparatia
sonora
grafica
sonora si grafica
automatizarea sunetului
exercitiul
analiza si sinteza fonematica si de repetare a unor serii de cuvinte (oral)
analiza si sinteza fonematica exprimata in scris
compunerea
construirea dupa imagini date, a unor fraze, povestiri (verbal/ scris)
analiza fonematica a textului compunerii
conversatia
Rezultatele obtinute in urma automatizarii sunetului, se intind pe tot parcusrul vietii, copilul adoptand modul corect de pronuntie.
Primele studii evidenţiază reperele care caracterizează creşterea şi dezvoltarea copiilor în general, indiferent de limba pe care o vorbesc şi indiferent de cultura din care provin: gânguritul din prima jumătate de an, rostirea primelor cuvinte între 8 şi 18 luni, combinaţii de cuvinte la începutul celui de-al trei-lea an de viaţă şi construcţii gramaticale în jurul vârstei de 4-5 ani.
Demutizarea – este activitatea complexă de înlăturare a mutităţii cu mijloace proprii surdopedagogiei, prin folosirea căilor organice nealterate şi pe baza compensării funcţionale şi organice
Evolutia limbajului se face in trei perioade, in timpul carora se efectueaza o continua selectionare impusa de mediul social si de nevoia de adaptare individuala. "Cine vrea sa stie, zice K. Buhler, cum ajunge copilul sa pronunte sunetele si silabele limbii materne, trebuie sa se intoarca pana la sunetele nou nascutului. "
Cele trei aspecte ale limbajului - fonetic, lexical si gramatical prezinta egala importanta pentru dezvoltarea psihica normala a copilului. Constituirea si formarea optima a celor trei aspecte necesita modalitati didactice atent elaborate si aplicate in cunostinta de cauza.
Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice a limbajului sunetele apar conditionate de gradul de complexitate articulatorie specifica fiecarui sunet in parte. Indiferent de limba materna care se vorbeste in preajma copiilor mici, primele sunete constau in vocale si consoane care se formeaza pe baza miscarilor elementare de supt si inghitit.
Vocabularul il putem defini ca totalitatea cuvintelor dintr-o limba. Dezvoltarea vocabularului este un proces continuu de asimilare a cuvintelor de catre copil care incepe cu primul cuvant in jurul varstei de 9-10 luni si denumeste un aliment, o jucarie, o persoana, o nevoie, sau o actiune din mediul imediat apropiat copilului.
Intrarea copilului în şcoală facilitează în cadrul procesului instructiv- educativ, dezvoltarea operaţiilor de gândire absolut indispensabile oricărei achiziţii intelectuale: analiza, sinteza. comparaţia, abstractizarea generalizarea, clasificarea şi concretizarea logică.
Cu debut de cele mai multe ori in perioada copilariei, ticurile se considera dupa unele sondajele statistice ca fiind intr-o proportionalitate de 23% la copiii care se prezinta la consultatiile de neuropsihiatrie.
