COMINGS, D.E (1991), Tourette Syndrome, a study of 19 cases. PubMed.
COSMOVICI, A ( 1980), Metode de investigare a personalităţii, Editura Academiei, Bucureşti.
CREŢU, T (2001), Adolescenta şi contextul său de dezvoltare, Editura Credis, Bucureşti.
CREŢU, T (1979), Dicţionar enciclopedic de psihologie, Universitatea Bucureşti.
CREŢU; T (2004), Psihologia educaţiei, Editura Credis, Bucureşti.
CREŢU, V (2006), Incluziunea socială şi şcolară a persoanei cu handicap, Printech, Bucureşti.
DOLTO, F ( 1994), Când apare copilul,Editura Humanitas,Bucureşti.
DOLTO, F ( 2005), Imaginea inconştientă a corpului, Editura Trei, Bucureşti.
DOLTO, F (2005), Psihanaliza copilului, Editura Trei, Bucureşti.
DONAI, D (1978), Gene location in Tourette syndrome.Lancet I. London.
ENĂCHESCU, C (1971), Elemente de psihologie proiectivă, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (1977), Psihologia activităţii patoplastice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (1975), Expresia plastica a personalitatii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (1979), Igiena mintală si recuperarea bolnavilor psihici, Editura Medicală, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (1996), Neuropsihologie, Editura Victor, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (2003), Tratat de psihanaliză si psihoterapie, Editura Polirom Iaşi.
ENĂCHESCU, C (2005), Tratat de psihopatologie, Editura Tehnică, Bucureşti.
ENĂCHESCU, C (2005), Tratat de teoria cercetarii stiintifice, Editura Polirom, Iaşi.
FLORU, R (1974), Stresul Psihic, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti.
FREUD, S (1993), Dincolo de principiul plăcerii, Editura Trei, Bucureşti.
FREUD, S (1993), Eseuri de psihanaliză aplicată, Editura Trei, Bucureşti.
FREUD, S (2003), Introducere în psihanaliză, Editura Trei, Bucureşti.
FREUD, S (1993), Psihopatologia vieţii cotidiene, Editura Trei, Bucureşti.
JURCAU, E., JURCAU, N (1998), Invatam sa vorbim corect, Ed. Printex, Cluj-Napoca.
LECKMAN, J (1998), Tic disorders, articol.
MELANIE, K (1975), The psycho-analysis of children, Virago Press, London.
MELANIE, K (1994), Scrieri,vol I-III, Editura Sigmund Freud, Cluj.
MELANIE , K (1994), Contribuţii la psihogeneza ticurilor, articol.
MOŢET, D ( 2001), Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundaţiei Humanitas.
PAVELCU, V (1982), Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
POPESCU- NEVEANU (1978), Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti.
POPESCU- NEVEANU (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura Militară, Bucureşti.
POPESCU- NEVEANU (1976), Curs de psihologie generală, Tipografia Universităţii, Bucureşti.
PETRE, B ( 1979), Itinerar Psihiatric, Editura Junimea, Iaşi.
PREDESCU, V( 1989), Psihiatrie, Editura Medicala, Bucureşti.
ROŞCA, A ( 1963), Tratat de psihologie experimentală, Editura Academiei, Bucureşti.
SÂRBU, A ( 1979), Psihiatrie clinică, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
TEODORESCU, E (1978), Sistemul nervos, Editura Medicală, Bucureşti
VERZA, E (1993), Psihologia vârstelor, Editura Hyperon XXI, Bucureşti.
VERZA, E (1989), Adolescenta : personalitate si limbaj, Editura Albatros.
VERZA, E (1982), Ce este logopedia?
VERZA, E (1977), Dislalia si terapia ei, Editura: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
VRASMAS, E (1994), Terapia tulburarilor de limbaj, Bucuresti.
VRASMAS, E (1999), Educatia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie.
VRASMAS, E - coord (2005), Sa invatam, sa vorbim, sa scriem... cu placere!
ZLATE, M ( 1999 ), Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti
Primele studii evidenţiază reperele care caracterizează creşterea şi dezvoltarea copiilor în general, indiferent de limba pe care o vorbesc şi indiferent de cultura din care provin: gânguritul din prima jumătate de an, rostirea primelor cuvinte între 8 şi 18 luni, combinaţii de cuvinte la începutul celui de-al trei-lea an de viaţă şi construcţii gramaticale în jurul vârstei de 4-5 ani.
Demutizarea – este activitatea complexă de înlăturare a mutităţii cu mijloace proprii surdopedagogiei, prin folosirea căilor organice nealterate şi pe baza compensării funcţionale şi organice
Evolutia limbajului se face in trei perioade, in timpul carora se efectueaza o continua selectionare impusa de mediul social si de nevoia de adaptare individuala. "Cine vrea sa stie, zice K. Buhler, cum ajunge copilul sa pronunte sunetele si silabele limbii materne, trebuie sa se intoarca pana la sunetele nou nascutului. "
Cele trei aspecte ale limbajului - fonetic, lexical si gramatical prezinta egala importanta pentru dezvoltarea psihica normala a copilului. Constituirea si formarea optima a celor trei aspecte necesita modalitati didactice atent elaborate si aplicate in cunostinta de cauza.
Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice a limbajului sunetele apar conditionate de gradul de complexitate articulatorie specifica fiecarui sunet in parte. Indiferent de limba materna care se vorbeste in preajma copiilor mici, primele sunete constau in vocale si consoane care se formeaza pe baza miscarilor elementare de supt si inghitit.
Vocabularul il putem defini ca totalitatea cuvintelor dintr-o limba. Dezvoltarea vocabularului este un proces continuu de asimilare a cuvintelor de catre copil care incepe cu primul cuvant in jurul varstei de 9-10 luni si denumeste un aliment, o jucarie, o persoana, o nevoie, sau o actiune din mediul imediat apropiat copilului.
Intrarea copilului în şcoală facilitează în cadrul procesului instructiv- educativ, dezvoltarea operaţiilor de gândire absolut indispensabile oricărei achiziţii intelectuale: analiza, sinteza. comparaţia, abstractizarea generalizarea, clasificarea şi concretizarea logică.
Cu debut de cele mai multe ori in perioada copilariei, ticurile se considera dupa unele sondajele statistice ca fiind intr-o proportionalitate de 23% la copiii care se prezinta la consultatiile de neuropsihiatrie.